Psalmul 127

De nu zidește Dumnezeu o casă,
Degeaba lucră cel ce o zidește. .
Cetatea, dacă Domnul n-o veghează,
Degeaba-n veghe stă cel ce-o păzește

Degeaba vă sculați devreme bine
Și vă culcați târziu. . fără putere
Ca să puteți mânca printre suspine
O pâine câștigată cu durere

Căci preaiubiții Lui întotdeauna
Sunt ocrotiți de Preamăritul Domn
Căci brațul Lui îi sprijinește-ntruna
Și le dă chiar și pâinea ca prin somn

O, iată, fiii sunt o moștenire
Pe care ne-o dă Domnul pe pământ
A pântecului rod e-o răsplătire
Ce o primim din mâna Celui Sfânt

Ca și săgeți în mâna de războinic
Sunt fiii zămisliți în tinereți
Ferice-i omul care e destoinic
Și tolba lui și-o umple de săgeți

Căci astfel Dumnezeu le face bine
Și le binecuvântă a lor soartă
Iar ei nu vor rămâne de rușine
Când vor vorbi cu-a lor vrăjmași la poartă

07/15/2024 Daniel Hozan
Phoenix, Arizona