Respect cuvântul

„Doamne, ascultă-mi rugăciunea,
şi s-ajungă strigătul meu până la Tine"
Psalmii 102:1

Ascultă-mi, Doamne, poezia rugăciunii,
Şi du-mă mai departe pe braţele Luminii,
De mulţumiri vin să-ţi aduc buchetul,
Suport ca să-mi rămâi ca pânzei şevaletul!

La fel cum un artist cu mâna-i iscusită,
Culori frământă pe o pânza mărginită,
Până un tot formează în rama aurită,
Mi-ai dăruit gândire în cuvinte înflorită!

M-ai luminat ca să respect cuvântul,
Mi-e martor mut şi trestia şi vântul,
Mormânt le fac lui Nimeni, Niciodată
Şi căpătâi cunună din alte cuvinte adunată!

Le-adun pe cele mai frumoase pe hârtie
Cu drag din inimă să îţi trimit o „carte",
M-alătur celor ce te vestesc în Univers,
Pun vestea în cuvinte şi o redau în vers!

Adânc să căutăm în noi ca într-o mină,
Cu sârg, ca omul care sapă o fântână,
Făcând izvorul tainic afară să ţâşnească,
Să dăm de apa vie ce setea o să potolească!

Să iubim omul, cuvântul, natura şi Lumina,
Că-n fiecare există ascunsă o taină divină,
Văzând frumuseţea în toate mai uşor vom răzbi
Şi rămânem cei pe-ale căror cuvinte se poate zidi!

Smulgem ceva din noi şi altora întindem,
„Ţine, acesta mi-este sufletul" răspundem!
Când adevăr rostim din inima fierbinte,
Cât de frumos răsună gândul în cuvinte!

09.05.2008