Doamne, ce e harul Tău?

Într-o zi am întrebat
Doamne, ce e harul Tău?
Atunci am văzut păcatul
Și blestemul meu cel greu

Un zapis cu negre urme
De funingin și noroi
Și mânia Celui Sfânt
Revărsată peste noi

Mai apoi, din neagra umbră
Se ridică drept o cruce
Și în dreptul ei răsare
O Lumină ce străluce

Era albă luminată
Întunericul înghițea
Tot păcatul scris în suluri
Cu sânge îl curăța

Iar apoi, m-am văzut floare
În sângele de sub cruce
Eram albă și curată
-Iată harul Meu cel dulce

Nu-i nimic să te-osândească
Zice Domnul meu iubit
Nu te teme floare albă
Eu la cruce te-am plătit. Amin!