Nu privi la altă cruce,
Judecând c-ar fi ușoară,
Că nu știi dac-o poți duce
Și cât este de amară...

Și ce rost în vreo sentință... ?
N-o mai cântări în pripă,
Când și plumbul de-o bobiță
Nu-i ca pana din aripă...

Și ce rost în vreo părere,
Când părerea poate frânge... ?
Dacă nu-i a ta durere,
Nu înseamnă că nu plânge.

Dar e-un rost în împlinirea
Legii care-n veac nu moare –
Lasă, frate, ca Iubirea
Sarcinile lor să-ți care...

Nu privi la altă cruce,
Judecând c-ar fi ușoară –
Lasă-ți mâna s-o apuce,
Fă-o dulce din amară... !

Amin.