Tu ești lumina lumii,
O strălucită stea,
Mă-nvăluiești cu harul,
Mi-e haină dragostea,
Păzită sunt de vrajă,
Și-a lumii vrăjmășii,
O apă mi-e iubirea,
Când trec iar prin pustii.

Tu ești o rază vie,
Ce norii pot topi,
Ca soarele în iarnă,
Ca roua-n zori de zi,
Ce inima-mi trezește,
Fiori de fericiri,
Căci urc din zorii zilei,
Pe aripi de iubiri.

Tu ești o floare rară,
Plin de-un miros plăcut,
Acelor ce-s divine,
Doar Tu dai început,
O Doamne-a Ta putere,
Văzută este-acum,
Ești Alfa... ești Omega,
De ceruri ești parfum.

Ești pasărea ce zboară,
Cu mine spre vecii,
Pe aripile Tale,
Te-aștept până revii,
Nu vreau să fiu o clipă,
Fără de Tine eu,
Să trec prin toate grele,
Cu Tine vreau mereu.

Tu ești un cânt de glorii,
Mereu ești glorios,
Semănătorul păcii,
Ești numai Tu Hristos,
Sădită este-n mine,
Numai de dreapta Ta,
Să simt cum e iubirea,
Și liniștea din ea.

Ești firul ce răsare,
De după vânt și ploi,
Tu ești ca o mireasmă,
Ce o așterni în noi,
Să vadă tot pământul,
Ca suntem fiii Tăi,
Să vadă bunătatea,
Ce nu o au cei răi.

Ca vânt de primăvară,
Mereu e-al Tău cuvânt,
E cald... El e răcoare,
Vindecător... e blând,
Pe-a Tale aripi sfinte,
Eu urc căci mult doresc,
S-ajung în Țara sfântă,
S-ajung să te-ntâlnesc.

Ești totul Tu... în toate,
Pe Tine doar te știu,
Să biruiești și marea,
Să fii izvorul viu,
Să fii o veșnicie,
Să fii iubirea mea,
Doar Tu... doar Tu ești totul,
Ce nu se va schimba.
Amin