Mi-s date-acum un strigăt mut
Și-o inimă însângerată,
Ca să-l aud pe cel tăcut,
Ca să-l pansez chiar eu odată...
Mi-s date-acum un vis înfrânt
Și-o beznă rece și haină,
Să am odată eu cuvânt,
Pe limba mea să port lumină...
Mi-s date-acum un mare dor
Și-un spin când pleacă și mă lasă,
De-a tinde Dincolo de nor,
De-a fi a Mielului Mireasă...
Mi-s date-acum... să le primesc,
Să nu-L întreb "De ce sunt, oare?"
Să vreau atât – să Îl iubiesc...
Să știu atât – pe El Îl doare... –
Acum I-e dat să urce-n deal
Cu-a lumii cruce peste Sine,
Să bea otrava din pahar
Și sufletul să-I învenine...
Isus Hristos e Cel ce e
Și ieri și azi și-n veșnicie,
E Cel supus în orișice –
Ascultător cu bucurie...
Și tot... Da, tot ce I-a fost dat
Din partea Tatălui, misiune,
El a primit și-a ascultat
Și a iubit ca pe-o minune... !
Când tot... Da, tot ce am primit
E voia Lui dumnezeiască,
Deși e crunt, e de iubit,
Ca sufletul să îmi trăiască... !
Desăvârșite, sfinte căi,
Ce-Nțelepciune vă născuse... ?
Voi coborâți în negre văi
Spre slăvile de cânt nespuse...
Mi-e dat acum să nu-nțeleg,
Să lupt adesea cu mâhnirea...
Dar, totuși, ființa să-mi încheg
În Cel ce v-a croit, Iubirea... !
Amin.