Bolnav de dorul Tău, Isuse
prin lume-acum eu trec străin
chemându-Te mereu pe Nume
cu-al așteptărilor suspin.
Străbat pustii de necredință
și mări de fărdelegi grăbit -
prin lume fără poposire
Te caut și strig neliniștit.
Flămând și însetat de Tine
doresc al Harului Tău miez
căci foamea inimii și setea
cu Tine doar mi-ndestulez.
Iar când Te aflu-Ți sorb Cuvântul
uimit de-al Lui belșug bogat,
cum simt puterea Lui umplându-mi
adâncul meu nesăturat!
Și-nfiorat de fericire
plec ochii-n jos și-ascult răpit
- Isuse, nu mai am, Isuse,
nimic pe lume de dorit!