Nu-ți pierde răbdarea-n corabie
Când valul lovește în tine mereu,
Nu dispera când vezi o avarie
Tu nu uita: Cu Tin’ e mereu Dumnezeu.

Când vezi ca totul îți stă împotrivă
Tu uită-te la Stanca ce-n veci nu se mută,
Încrede-te în Ea, oricâte furtuni au să vină
Primește-L în inimă, căci viața e scurtă!

Când Noe a stat un an în corabie
Cu un miros ce nu a fost plăcut,
El a simțit mireasma Domnului ce-mbie
Și pace când Dumnezeu a zis și Noe a făcut.

Un an de încercare nu-i ușor
Dar a știut mereu că-i planul Lui,
De verdeață, și pământ uscat îi era dor
El știut mereu să-I mulțumească Domnului.

Deci dacă zici că vrei la luptă a renunța
Gândește-te la Noe ce-a stat un an închis
Cu laudă și mulțumire ‘naintea Lui venea
Și în final, ușa corăbiei s-a deschis!