Am gustat ocara lumii,
Dar nu m-am hranit din ea,
Hrană mi-este doar cuvântul,
El mă poate sătura.

Am gustat si-amărăciunea,
Care-n fața mea a stat,
Dar spre dulcele din ceruri,
Ochi-ndat am ridicat.

Am gustat disprețuirea,
Dar spre Golgot-am privit,
Unde prețul cel mai mare,
Pentru mine s-a plătit.

Jertfa Lui mi-a dat putere,
Ca să pot înainta,
Când se-aruncă iar cu pietre,
Să opresc în vreme grea.

Am gustat și-acea durere,
Ce mereu m-a-nconjurat,
N-am lăsat sa mă păteze,
Eu în sânge-am fost spălat.

N-am lăsat sa ma îmbrace-n,
Haina ei căci am primit,
Haina cea de sărbătoare,
Căci sunt astăzi mântuit.

Am gustat și umilința,
E amară și e grea,
Ma împins la poala crucii,
Să nu fiu zdrobit de ea.

Doar acolo eu tărie,
Pot ca să găsesc mereu,
Căci Acel ce mă-ntarește,
Nu e om... e Dumnezeu.

Am gustat durerea vieții,
Am gustat din suferinți,
Dar eu știu că suferința,
E gustat de cei sfinți.

Chiar de-oi plânge pân-la capăt,
Lacrimile pot a fi,
Calea către mântuirea-n,
Care vreau a odihni.
Amin