Dă-mi ,Doamne,rostirea sfinţilor
să-Ţi pomenesc dumnezeiescul Nume...
Dumnezeule,candela îmi este stinsă,
limba îmi este străină
şi inima bate cu disperare într-un zid de piatră
dincolo de care eşti Tu.
Numele Tău sfânt geme biciuit de cuvinte făţarnice,
iar noi credem că-l lăudam şi-l cântăm.
Eu ştiu că rugaciunea este ucisă prin nerostire
ca un prunc în pântecele mamei prin nenaştere,
dar cuvintele mele pământeşti
sunt o cununa de spini pe fruntea Ta dumnezeiască.

Dă-mi ,Doamne,rostirea sfinţilor Tăi
să-Ţi pomenesc dumnezeiscul Nume,
lăudat,cântat şi plâns de poeţi şi sihaştri.