Nu știu, când va fi sfârșitul
și alergarea-mi se va încheia
Dar, pân' atunci voi slujii pe Domnul
pe calea pocăinței voi răbda

Fiindcă doresc ca la sfârșit
s-aud vocea Lui blândă:
-Vino, tu, cel care mai slujit
ca să primești a cerului cunună

Vino, să odihnești de-acum
căci nu ți-a fost rușine
Ai suferit al crucii drum
din dragoste de Mine

Acum ești fericit pe veci
și mângâiat nespus
Cu frații tăi de jos, aici
unde soarele n-are apus

Cânta-ți acum în cor cu toții
cântări de slavă și mărire
Căci sunteți mântuiții mei
a cerului sfântă oștire!

****************************
O, frații mei, cât de frumos
va fi, când noi vom auzii
Pe Domnul nost' zicând duios:
Veniți, iubiții mei frumoși, veniți!

De-aceea să rămânem în luptă
fraților, spre țara cea de vis
Unde, Domnul Isus ne așteaptă
după cum El, însuși a promis

Căci nu se știe, când fi-va ziua
plecării noastre de aici
Să luptăm până-n ultima clipă
căci doar așa vom fi mântuiți.

Amin.