La Râul Vieţii

La râul vieţii, pe-al lui mal
Doamne vreau ca să ajung,
La apa-i lină, de-alb cristal
Chiar de drumul pare lung.

Aş bea din apa-i minunată
Cu-al ei izvor din veşnicie,
Să-mi satur setea înfocată
Simţind splendida bucurie.

Să iau din fructele de viaţă
Ca să mănânc, şi-n vieţuire,
Să pot să stau în a Ta faţă
În prea frumoasa întinerire.

Să văd cum falnicele ramuri
Bogate în frunze alinătoare,
Vor folosi la multe neamuri
Spre a lor sfântă vindecare.

Căci atât râul, cât şi pomul
Un unic scop au de-mplinit,
De-a ferici, împreună, omul
Ce-atâta, Doamne, l-ai iubit.

Pentru-acea sfântă vieţuire
Din boldul morţii, din păcat,
Tu viaţa Ţi-ai pus în Jertfire
Pe veci de l-ai răscumpărat.

Flavius Laurian Duverna
22 Mai, 2008.