Cum să nu cred în Dumnezeu
Când L-am văzut de-atâtea ori
Stând la căpătâiul meu?

Copil fiind, El mă veghea
Somn lin cu pace-mi dăruia
Și mai mult de-atât, căldura Sa.

De mă trezeam plângând în noapte
Mă liniștea cu a Lui șoapte
Ștergându-mi lacrimile toate.

Cântec duios îmi îngâna
Și cu drag mă legăna
Până când teama-mi dispărea.

Cum să nu cred în Dumnezeu
Când L-am văzut dintotdeauna
Și-L văd și azi prin mama mea?