Un cântec doar. Și cu-o mireasmă nouă
te vei întoarce poate,-n viața ta.
Voi mai cânta un cântec. Poate două...
Dar cine știe cât voi mai cânta?

Un cântec nou.Dar cine să-nțeleagă
acest cuvânt căzut din Paradis?
Eu l-am cules ca pentru-o lume-ntreagă,
dar nu știu pentru cine-a fost trimis.

Un cântec doar. Un cântec fără nume.
Și poate nu-i nici cântec. E-un Suspin...
E-un Dor înalt ce plânge pentru lume
și lacrimile Lui prin cântec vin.

E-un Dor pribeag care-a venit odată
cu-atata milă într-o lume rea.
Și-acum din Cer El vede lumea toată
cum trece-n hohot peste jertfa Sa,

cum trece-n joc, în veselii de baluri,
cum trece în vâltori de carnaval.
Plângând Isus privește marea-n valuri
și lacrimi cad pe fiecare val...

Mă uit la El. Și-n pleoape lacrimi sfărâm,
cum se uita tâlharul pe Calvar.
Căci numai noi, tâlharii,-L mângâiarăm.
Și cine-i oare ultimul tâlhar?...

*

Un cântec doar. Și cu-o mireasmă nouă
te vei întoarce, poate,-n viața ta.
Voi mai cânta un cântec. Poate două...
Dar cine știe cât voi mai cânta?

Dar ca un vis și cântecul se curmă.
Și va începe-adevăratul vis!
Dar poate acesta-i cântecul din urmă.
Și nu știu pentru cine-a fost trimis...