*Lumină în Vechiul și Noul Legământ*



**Începutul călătoriei**
O, tu, tânăr rege, purtat de soartă,
Alexandru, fiu al cerului, ales să lupți,
În umbra vremii, sub tronul de piatră,
Mărșăluiești pe calea bătută de sfinți.

Scriptura ne vorbește despre cel puternic,
În cartea lui Daniel, ascuns și tainic,
Un corn măreț, ce-și ridică sabia,
Un rege ce va schimba lumea, galaxia.

Dar sub tot acest văzduh glorios,
Se ascunde mâna Lui, Atotputernicios,
Căci Dumnezeu veghează mereu,
Peste împărați, peste tot ce e greu.

**Vocea profetului**
Ezechiel, glas al Domnului, cheamă,
Poporul său, să se întoarcă din teamă,
Să lase idolii, să îmbrățișeze dreptatea,
Să caute pacea, să regăsească libertatea.

Ierusalimul cade, dar cerul rămâne,
Și glasul profetic pătrunde în zare,
Căci mânia Domnului va trece curând,
Iar El va dărui un nou început pe pământ.

**Călătorul își pleacă fruntea**
Alexandru, tânărul rege, prinde veșnicia,
Împăratul cuceririlor, însă cunoaște taina:
Nu sabia lui, ci mâna Celui Preaînalt,
A țesut calea pe care el a stat.

În Noul Testament, o Lumină răsare,
Un Mântuitor ce în inimi apare,
Iisus, cel Uns, calea, adevărul și viața,
În el s-a împlinit totul, El e speranța.

**Reînnoirea legământului**
Pe cruce, El a purtat greșelile noastre,
A deschis porțile cerului, cuvinte mărețe,
Un nou legământ, mai puternic și sfânt,
Prin El primim viața, prin El, suntem scumpi.

În fiecare inimă ce se deschide spre El,
Se revarsă iubirea, harul fidel,
Profetul a vestit, iar Isus a împlinit,
Tot ce fusese scris, prin El, s-a înveșnicit.

**Sfârșitul călătoriei**
Alexandru, pe tronul tău de pământ,
Azi ești doar umbră sub cerul sfânt,
Căci nu prin forță domnește iubirea,
Ci prin jertfa Mielului, lumina și slava.

Noi, urmașii tăi, căutăm azi,
Să nu mai ridicăm sabia, ci brațul rugăciunii,
Să fim buni și milostivi, să iubim,
Așa cum Isus ne-a învățat să trăim.