Cântecul Tăriei Divine



Din zori de veacuri, Domnul ne-a chemat,
Pe cărări de credință, El ne-a îndrumat.
Din Eden la Sinai, prin foc și nor,
El a fost tăria poporului său, Salvator.

În Exodul sfânt, când marea s-a deschis,
Și Egiptul pierise, poporul a promis:
„Domnul e tăria, cântarea mea,”
În El găsim izbăvirea, pacea.

Prin deșertul ars, pe drumul cel lung,
Dumnezeu era stâlp de foc și nor, să-L ajung.
Moise a ridicat toiagul, încredințat,
Domnul a dat apă din stânca cea tare, binecuvântat.

Pe Muntele Sinai, legea s-a dat,
Pentru poporul ales, un legământ adevărat.
Domnul le-a spus: „Eu sunt scutul tău, tăria ta,
Cu Mine vei birui, vei sta-n slava Mea.”

Din Promisiuni de viață, curgând precum un izvor,
Prin tăria Cuvântului, Domnul ne este ajutor.
În Vechiul Testament, El ne-a fost scut și pavăză,
În Noul Testament, Hristos este lumina ce ne-învăluie.

„Pot totul în Hristos,” ne spune Pavel clar,
„Căci El mă întărește, El e al meu dar.”
Filipeni 4:13 răsună în inimă adânc,
Prin Hristos, munții vieții, toți se frâng.

„Căci niciun cuvânt de la Dumnezeu nu e lipsit de putere,”
Ne-a spus îngerul sfânt, aducând vestea cea mare.
În Luca 1:37, harul s-a împlinit,
Când Hristos, Salvatorul, pe cruce ne-a izbăvit.

Domnul dă tărie poporului Său ales,
Îl binecuvântează cu pace, ca un cuvânt cules.
Psalmul 29:11 cântă slava Sa cea mare,
În fiecare vers, El ne dă alinare.

În fiecare frică, în fiecare durere,
Isaia 41:10 ne aduce mângâiere.
„Nu te teme, căci Eu sunt cu tine,
Te întăresc, te sprijin cu mâna Mea divină.”

Prin puterea Sa divină, totul am primit,
Ne-a dăruit viață, cuvântul ne-a sfințit.
2 Petru 1:3 ne amintește-n fiecare zi,
Că Domnul e puterea, viața, și prin El vom birui.

În Hristos, Izvorul vieții, ne întărim,
Prin crucea Lui, orice frică biruim.
El ne-a dat tăria, harul nemăsurat,
Prin iubirea Sa, veșnic am fost salvat.

Din Vechiul Legământ, prin prooroci și regi,
La crucea din Golgota, unde Hristos a învins pe veci,
Tăria Domnului strălucește în noi,
Prin El suntem învingători, fără nevoi.

Căci Dumnezeu este stânca cea neclintită,
O fortăreață sfântă, niciodată părăsită.
El ne dă tărie în orice necaz,
Prin puterea Lui, niciodată nu suntem dați în brazdă.

În Noul Testament, Hristos a venit,
Prin El, moartea și păcatul au fost nimicit.
El ne întărește în orice pas,
Prin El, vom vedea slava cea de neînțeles.

Și-n Apocalipsa, în finalul cel mare,
Vom vedea Domnia Lui peste orice hotare.
Tăria Domnului, eternă și dreaptă,
Ne va ține în pace, sub coroana cea înțeleaptă.

„Domnul este tăria mea,” strigă sufletul cu dor,
În orice încercare, El este izvor.
Pe drumuri de furtună, pe valuri ce se sparg,
El ne poartă pe brațele-I tari, fără amurg.

Nu e încercare pe care s-o înfruntăm singuri,
Căci Dumnezeu e cu noi în toate lucrurile.
El ne întărește, ne binecuvântează mereu,
Prin Hristos, suntem mai mult decât biruitori, poporul Lui.

Așa că ridicăm mâinile-n rugăciune,
Încredințați de harul și mila Lui pe bune.
Domnul este tăria, scutul și mântuirea,
Prin El, găsim odihna și izbăvirea.