„Din Legea Străveche la Harul Cel Nou: O Călătorie Prin Scripturi”
Autor: Daniel Ioan Notar  |  Album: „De la Eden la Golgota: Promisiunea Mântuirii”  |  Tematica: Multumire
Resursa adaugata de notardanielioan76 in 14/09/2024
Călătoria Mântuirii: De la Vechiul Legământ la Noul Testament
---------------------------------------------------

În zorii creației, în Edenul divin,
Domnul a făcut cerul și pământul senin.
Prin Cuvântul Său puternic, lumea s-a format,
Cu iubire, cu har, totul a fost creat.

Omul a fost pus în grădină să domnească,
Să trăiască-n pace, în lumina cerească.
Dar păcatul s-a strecurat printr-un șarpe viclean,
Și omul a căzut, lăsând în urmă un vis deșertan.

Cu toate acestea, Domnul n-a părăsit,
Promisiunea mântuirii, El a pregătit.
Din Avram, neamul sfânt s-a ridicat,
Prin Isaac și Iacov, harul a fost dat.

Moise a fost ales să conducă poporul,
Din robia Egiptului, spre muntele sfânt, în dorul.
Pe Sinai, Legea divină le-a fost dăruită,
O călăuză sfântă, viața neprihănită.

„Să nu ai alți dumnezei înaintea Mea,”
A spus Domnul, și poporul să se plece sub legea Sa.
În foc și nor, El i-a călăuzit,
Spre țara promisă, de El rânduită și sfințit.

Dar inimile lor adesea s-au împietrit,
Și la idoli străini s-au închinat, nefericit.
Totuși, prin prooroci, Domnul a vorbit,
Isaia, Ieremia, glasul lor profetic a răspândit.

Isaia a spus de Pruncul ce va veni,
Un Fiu născut să ne mântuiască din veșnicii.
„Prin rănile Lui suntem vindecați,”
Un Mântuitor promis din ceruri înălțat.

Iar Daniel, omul rugăciunii neîncetate,
A stat neclintit sub cerurile înalte.
Leii nu l-au vătămat, căci Domnul l-a protejat,
Și prin viziuni divine viitorul i-a arătat.

Patru împărății s-au ridicat în lume,
Dar piatra cea divină le va distruge, în Nume.
Împărăția veșnică a Domnului va străluci,
Căci Mesia va domni, în veșnicii neînvins va fi.

Timpul a trecut, iar Cuvântul a devenit trup,
Isus Hristos, Fiul sfânt, din ceruri a coborât.
În ieslea săracă s-a născut,
Mântuirea lumii, într-un Prunc, a-început.

El a umblat pe pământ, cu iubire ne-a vorbit,
A vindecat bolnavi și pe cei pierduți i-a găsit.
„Eu sunt Calea, Adevărul și Viața,” ne-a spus,
„Prin Mine veți ajunge la Tatăl din cerul de sus.”

Pe cruce, la Golgota, El și-a dat viața,
Păcatul și moartea au fost învinse-n fața.
Cu sângele Său ne-a spălat păcatele grele,
Ne-a deschis poarta cerului, sub lumina stelelor fidele.

Învierea Sa, biruința cea mare,
A adus lumii viață, dincolo de orice hotare.
Prin El, toți cei morți vor învia,
Căci Hristos e Lumina care-n veci va sta.

Apostolii au vestit vestea cea bună,
Pavel a călătorit, prin harul său sub lună.
„Pot totul în Hristos, care mă întărește,”
Prin El, orice slăbiciune în putere crește.

În fiecare cuvânt, credința ne îndeamnă,
Să ne-ncredem în Domnul, căci El este scut și armă.
Iubirea Sa ne poartă, ne ridică,
În Noul Ierusalim, pacea ne va întâmpina-n tăcere adâncă.

Căci Domnul va veni, în slavă și măreție,
Cerul și pământul se vor schimba în veșnicie.
Toți cei credincioși, cu El vor domni,
În Împărăția Sa sfântă, în veci vom fi.

Îngerii vor cânta, slavă neîncetată,
Iar moartea, durerea, vor fi pentru totdeauna alungate.
Pe tronul de lumină, Hristos va sta,
Regele regilor, Domnul slavei, El ne va purta.

Apocalipsa ne spune de ziua cea măreață,
Când Dumnezeu va șterge lacrima de pe orice față.
Durerea și suferința nu vor mai fi,
Căci Domnul va domni în ceruri și-n pământ de veci divin.

Să umblăm în lumină, cu inima curată,
Cu credință neclintită, în dragoste înaltă.
Să fim sare și lumină, cum Hristos ne-a învățat,
Și să ducem vestea bună celor ce-au rătăcit și n-au aflat.

Din Eden la Golgota, cărarea e trasată,
Prin moarte și înviere, viața ne-a fost dată.
Domnul ne cheamă să-L urmăm mereu,
Să rămânem în dragostea Sa, plini de harul Său.

Cu fiecare zi, ne apropiem de cer,
Cu Hristos în inimă, ne pregătim de-un nou mister.
Căci El va veni din nou, cum a promis,
Să ne ia cu Sine, în Împărăția ce-a fost de mult scrisă.

„Iată, Eu vin curând,” spune Domnul, Regele Cel Sfânt,
Să ne găsească veghind, pe drumul Lui cel drept.
Să fim pregătiți, căci ziua va veni,
Când cerul și pământul de slava Lui se vor umple, și-n El vom trăi.

Până atunci, să ne rugăm, să veghem,
Să ne iubim unii pe alții și-n lumină să trăim.
Domnul ne-a promis viață din belșug,
Și în El vom avea pace, căci El e al nostru adăpost plăcut.

La Golgota, sângele a curs,
Dar prin cruce, victoria ne-a adus.
Păcatul a fost iertat, căci El a biruit,
Și în Hristos, noi toți suntem mântuiți.

Iubirea Lui nu se va sfârși niciodată,
Și cu credință, vom merge în viața cea nouă, curată.
Să ne ținem tare de Cuvântul Său,
Căci El ne este Stăpân și Dumnezeu.




Acest poem creștin, inspirat din Vechiul și Noul Testament, exprimă călătoria spirituală a omenirii de la creația divină, prin căderea omului, până la mântuirea oferită prin Hristos. El subliniază promisiunile făcute poporului ales și împlinirea acestora prin jertfa și învierea lui Hristos, Mântuitorul. Poemul vorbește despre curajul, credința și dragostea pe care creștinii sunt chemați să le trăiască, așteptând întoarcerea Domnului și Împărăția Sa veșnică.
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 42
Opțiuni