**„Între Slujire și Contemplare – Povestea Martei și Mariei”**
**Maria și Marta – Lecția Iubirii Divine**



Sub cerul cald din Betania, aproape de Ierusalim,
Trăiau două surori, în credință și vis divin.
Maria și Marta, numele lor frumos rostit,
În casa lor micuță, Domnul Iisus a fost primit.

Marta, plină de râvnă, grăbită în slujirea ei,
Pregătea masa, pâine și vin, pentru Domnul, Cel sfânt în idei.
Cu mâinile trudite și inima înflăcărată,
Își dorea să-L onoreze pe Iisus cu ospățul din fața sa curată.

Dar Maria, surioara ei, ședea la picioarele Domnului blând,
Asculta cuvântul vieții, absorbindu-l în suflet adânc,
Nu se grăbea, nu-și îndrepta pașii spre bucătărie,
Ci rămânea acolo, în lumina harului divin, în pace și bucurie.

Marta, văzând-o pe Maria stând, s-a tulburat ușor,
„Doamne, nu-ți pasă că surioara mea m-a lăsat singură-n decor?
Spune-i, te rog, să mă ajute și pe mine,
Căci multă-i treaba, și-s obosită, iar munca mea nu-i depline!”

Atunci Domnul, cu blândețe, a privit-o îndelung,
„Marto, Marto, tu te-ngrijorezi de multe lucruri și ești pe drum,
Dar un singur lucru este cu adevărat de folos,
Maria l-a ales pe cel bun, și nu-i va fi luat de Hristos.”

### Marta, Simbol al Slujirii

Marta, tu ești sufletul plin de râvnă și slujire,
Ești mâinile care hrănesc, inima care face jertfire.
Prin tine vedem cum slujirea este dar curat,
Un gest sfânt, prin care trupul lui Hristos este onorat.

Fiecare farfurie, fiecare pâine pusă pe masă,
Este o ofrandă adusă, o rugăciune nescrisă, dar frumoasă.
Tu, Marta, ne arăți că slujirea nu-i greșeală,
Ci este o altă cale de-a umbla pe calea vieții, fără teamă.

Dar în timp ce mâinile tale trudesc fără oprire,
Să nu uiți de Domnul, de ascultare și iubire.
Căci mai presus de toate, ce caută El în noi,
E o inimă liniștită, ce-L iubește pe Hristos între nevoi.

### Maria, Simbol al Contemplării

Maria, tu ai ales calea care duce sus,
La picioarele lui Iisus ai stat, ca El să-ți fie spus.
Prin tine învățăm taina ascultării divine,
Cum să lăsăm lumea deoparte și să ne închinăm la crucea de iubire.

Cuvintele Lui le-ai luat în inima ta curată,
Ca apa vieții, sufletul tău însetat să-ți fie hrănit de soartă.
Ai înțeles că nu mâncarea, nu băutura sunt cele mai mari,
Ci doar prezența Domnului, ce dă sufletului hotare mari.

În rugăciune, ai stat fără grabă,
Învățând iubirea, adevărul, într-o pace ce-n inima-ți rămâne dragă.
Ne-ai arătat că Domnul este tot ce avem nevoie,
Căci El aduce pacea, bucuria, lumina din ploaie.

### Lecția Domnului pentru Noi

Prin Marta, vedem munca, strădania, trudirea,
Prin Maria, vedem rugăciunea, contemplarea, iubirea.
Domnul ne cheamă pe toți să le îmbinăm în viața noastră,
Să slujim cu bucurie, dar și să-L iubim fără povară măiastră.

Căci viața în Hristos nu-i doar muncă și luptă grea,
Ci e și tihna la picioarele Lui, în iubirea Sa.
Să ne oprim uneori din alergarea noastră,
Să ascultăm ce Domnul vrea să ne spună la crucea măreață.

Prin Marta, vedem cum să slujim semenii cu drag,
Prin Maria, învățăm să ne hrănim sufletul vlag.
Căci slujirea și rugăciunea, amândouă sunt calea sfântă,
Ce ne duce mai aproape de Dumnezeu, în iubire nefrântă.

### Final și Învățăminte

Așadar, să fim asemenea Martei, în slujirea ei fierbinte,
Dar să fim și asemenea Mariei, cu ascultare din cuvinte.
Să ne hrănim trupul și sufletul cu dragostea Lui Iisus,
Și să-L primim pe Domnul în casă, în sufletul nostru pus.

În Betania, într-o casă simplă și curată,
Domnul a lăsat o lecție minunată.
Prin Marta și Maria, ne-a arătat calea vieții,
Cum să fim slujitori, dar și copii ai dimineții.

Fie ca fiecare zi din viața noastră,
Să fie un amestec de slujire și rugăciune măiastră.
Să muncim cu râvnă, dar să nu uităm niciodată,
Că la picioarele Lui Iisus găsim pacea cea adevărată.




Marcu capitol 1 Începutul Evangheliei lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. 2 Dupăcum este scris în proorocul Isaia: ,,Iată, trimet înaintea Ta pe solul Meu, care Îţi va pregăti calea... 3 Glasul celui ce strigă în pustie: ,,Pregătiţi calea Domnului, neteziţi -I cărările,`` 4 a venit Ioan care boteza în pustie, propovăduind botezul pocăinţei spre iertarea păcatelor. 5 Tot ţinutul Iudeii şi toţi locuitorii Ierusalimului au început să iasă la el; şi, mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi de el în rîul Iordan. 6 Ioan era îmbrăcat cu o haină de păr de cămilă, şi împrejurul mijlocului era încins cu un brîu de curea. El se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică. 7 Ioan propovăduia, şi zicea: ,,După mine vine Cel ce este mai puternic decît mine, căruia eu nu sînt vrednic să mă plec să -I desleg curelele încălţămintelor. 8 Eu, da, v'am botezat cu apă; dar El vă va boteza cu Duhul Sfînt.`` 9 În vremea aceea, a venit Isus din Nazaretul Galileii, şi a fost botezat de Ioan în Iordan. 10 Şi îndată, cînd ieşea Isus din apă, el a văzut cerurile deschise, şi Duhul pogorîndu-Se peste El ca un porumbel. 11 Şi din ceruri s'a auzit un glas, care zicea: ,,Tu eşti Fiul Meu prea iubit, în Tine îmi găsesc toată plăcerea Mea.`` 12 Îndată Duhul a mînat pe Isus în pustie, 13 unde a stat patruzeci de zile, fiind ispitit de Satana. Acolo stătea împreună cu fiarele sălbatice şi -I slujeau îngerii. 14 După ce a fost închis Ioan, Isus a venit în Galilea, şi propovăduia Evanghelia lui Dumnezeu. 15 El zicea: ,,S'a împlinit vremea, şi Împărăţia lui Dumnezeu este aproape. Pocăiţi-vă, şi credeţi în Evanghelie.`` 16 Pe cînd trecea Isus pe lîngă marea Galileii, a văzut pe Simon şi pe Andrei, fratele lui Simon, aruncînd o mreajă în mare, căci erau pescari. 17 Isus le -a zis: ,,Veniţi după Mine, şi vă voi face pescari de oameni.`` 18 Îndată, ei şi-au lăsat mrejile, şi au mers după El. 19 A mers puţin mai departe, şi a văzut pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui, cari, şi ei, erau într'o corabie, şi îşi dregeau mrejile. 20 Îndată i -a chemat; şi ei au lăsat pe tatăl lor Zebedei în corabie cu cei ce lucrau pe plată, şi au mers după El. 21 S'au dus la Capernaum. Şi în ziua Sabatului, Isus a intrat îndată în sinagogă, şi a început să înveţe pe norod. 22 amenii erau uimiţi de învăţătura Lui; căci îi învăţa ca unul care are putere, nu cum îi învăţau cărturarii. 23 În sinagoga lor era un om, care avea un duh necurat. El a început să strige: 24 ,,Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne pierzi? Te ştiu cine eşti: Eşti Sfîntul lui Dumnezeu!`` 25 Isus l -a certat, şi i -a zis: ,,Taci, şi ieşi afară din omul acesta!`` 26 Şi duhul necurat a ieşit din el, scuturîndu -l cu putere, şi scoţînd un strigăt mare. 27 Toţi au rămas înmărmuriţi, aşa că se întrebau unii pe alţii: ,,Ce este aceasta? O învăţătură nouă! El porunceşte ca un stăpîn chiar şi duhurilor necurate, şi ele Îl ascultă!`` 28 Şi îndată I s'a dus vestea în toate împrejurimile Galileii. 29 Dupăce a ieşit din sinagogă, a intrat împreună cu Iacov şi Ioan, în casa lui Simon şi a lui Andrei. 30 Soacra lui Simon zăcea în pat, prinsă de friguri: şi îndată au vorbit lui Isus despre ea. 31 El a venit, a apucat -o de mînă, a ridicat -o în sus, şi au lăsat -o frigurile. Apoi ea a început să le slujească. 32 Seara, după asfinţitul soarelui, au adus la El pe toţi bolnavii şi îndrăciţii. 33 Şi toată cetatea era adunată la uşă. 34 El a vindecat pe mulţi cari pătimeau de felurite boale; de asemenea, a scos mulţi draci, şi nu lăsa pe draci să vorbească, pentrucă -L cunoşteau. 35 A doua zi dimineaţa, pe cînd era încă întunerec de tot, Isus S'a sculat, a ieşit, şi S'a dus într'un loc pustiu. Şi Se ruga acolo. 36 Simon şi ceilalţi cari erau cu El s'au dus să -L caute; 37 şi cînd L-au găsit, I-au zis: ,,Toţi Te caută.`` 38 El le -a răspuns: ,,Haidem să mergem în altă parte, prin tîrgurile şi satele vecine, ca să propovăduiesc şi acolo; căci pentru aceasta am ieşit.`` 39 Şi s'a dus să propovăduiască în sinagogi, prin toată Galilea; şi scotea dracii. 40 A venit la El un lepros, care s'a aruncat în genunchi înaintea Lui, Îl ruga şi -I zicea: ,,Dacă vrei, poţi să mă curăţeşti.`` 41 Lui Isus I s'a făcut milă de el, a întins mîna, S'a atins de el, şi i -a zis: ,,Da, voiesc, fii curăţit!`` 42 Îndată l -a lăsat lepra, şi s'a curăţit. 43 Isus i -a poruncit cu tot dinadinsul, i -a spus să plece numai decît, 44 şi i -a zis: ,,Vezi să nu spui nimănui nimic; ci du-te de te arată preotului, şi adu pentru curăţirea ta ce a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei.`` 45 Dar omul acela, după ce a plecat, a început să vestească şi să spună în gura mare lucrul acesta, aşa că Isus nu mai putea să intre pe faţă în nicio cetate; ci stătea afară, în locuri pustii, şi veneau la El din toate părţile.
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 19
Opțiuni