Acel bine e statornic
Care-l dă neprihănirea.
Acea bucurie-i sfântă
Și-ți dă aripi, te avântă,
Care-o dăruie iubirea
Ce e mai presus ca firea.

Acea pace-i fericită
Ce-o dă inima curată.
Cine prin Hristos le are,
Are binecuvântare,
Are viața-adevărată
Are pe Dumnezeu Tată.

Cine vrea să se răzbune
Mai greu pe vrăjmașii săi,
Să le facă numai bine
Chiar de-o face cu suspine,
Mai ales la cei mai răi
Și Domnu-i va trezi pe ei.

Nu-i mai sfântă răzbunare
Decât cea a Celui Sfânt
Care dă cel mai mult bine
Celor ce nu-s vrednici de Sine,
Celor care mai răi sunt
Între răi pe-acest pământ.

Tot ce-avem pe lume piere.
Lumea dă și lumea fură,
Lumea-i ne-nțeles de rea.
Ne rămâne doar averea
Ce s-arată în Scriptură
Care hoții n-o mai fură.

Ne rămâne numai ceea
Ce nici furii, nici rugina
Și nici molia nu pierde,
Însă Domnul nostru-o vede.
Binefacerea și dărnicia
Ne-ncunună veșnicia.
Amin.
(Miercuri, 21 octombrie 2020)