Măreţul Capital

Când Dumnezeu a investit
Pentru om sfântul Capital,
Atât de scump l-a preţuit
De-a curs, ca apele-n aval.

Dragostea Lui ne-a potopit
Cu daru-I, cel mai minunat,
Când la Golgota S-a Jertfit
Şi-ntreaga lume a inundat.

Când El a dat pe Fiul Său,
Pe singurul Lui Fiu născut,
A-ntins o punte peste hău
Şi ai Săi copii iar ne-a făcut.

Când viaţa sfântă a depus
Pe-al dragostei măreţ altar,
Atunci El omului, i-a spus:
Salvat acuma eşti prin Har!

Şi-n cea mai cruntă bătălie
Dintre-al Său Fiu şi Lucifer,
S-a dat verdictul, pe vecie:
Căci omul are drept la cer!

Şi lumile ce-au fost create
Din Universul ce-a clădit,
Puteau sa fie completate
Cu omul nou, cel mântuit.

Flavius Laurian Duverna
02 iunie 2008