Ieri, pe marea viețiii mele
Era soare, era bine
Însă a venit furtuna
Cu valuri mustind suspine
Și-acum sufletul mă doare
Și inima mi se frânge
Căci din urmă vin regrete
Și-ndoiala mă ajunge:
Oare unde am greșit?
Au fost gânduri nerostite?
Vorbe care au tăcut
Și doruri neauzite?
Unde am greșit? Iubirea
A fost oarbă... N-a văzut
Că pașii s-au rătăcit
Pe un drum necunoscut?
O, Părinte-al îndurării
Dă-mi putere... dă-mi credință
Să pot trece prin furtună
Să ajung la biruință
Și, prin marea de suspine
Dă-mi Isus din pacea Ta
Să pășesc peste necazuri,
Să iubesc... Să pot ierta!

Vulcan-25-09-2024
Mary