În numele
În numele «iubirii», nimicim, în numele minciunii - atacăm,
În numele «dreptații», pârjolim, în numele «salvării» - denațificăm.
În numele ororii - demilitarizăm, în al dictaturii nume, sfâșiem,
În numele imperiului, transformăm - nimic sunt țări, popoare care gem.
În numele «victoriei» - război, cu propria conștiință-n amorțire,
Crezând, un Dumnezeu « este cu noi», fluturăm steagul: «Nu vieții! » - Nimicire!
Ce jalnic a ajuns făptura Ta, creată - dupa chip și asemănare,
Îndemnată de a zidi pe Calea Ta, nu, iadul în nimicire nu-i urmare,
A unei căi-Lumină-n Cel Preaînalt, treziți-vă, voi pământeni iubiți,
Și cât avem suflare, ce-i înalt: un zâmbet-soare, înflorire - răspândiți!
Un Dumnezeu - iubește, și-n iubire, cheamă pe oricine, El s-a dat ca Dar,
Ca în jur, sa răspândim, doar fericire, în divine aspirații pe altar!
Veniți, în numele «iubirii», să zidim, în numele dreptații, - «Nu, minciunii! »
Salvarea - nume, poarte-n sine: «Fericim! » Lucească-n noi un Cer, nu îngerul genunii!
Ce Har, sa înțelegem, adevăr în sine, și el e simplu: răspândește Soare,
Îndură-te, Stăpâne de oricine, îndură-te, în mila Ta cea mare!