Mai bine

Trăim o vreme de-amăgiri
Când luptele-s fără-ncetare
Pentru-adevăr, pentru trăiri
În orice timp cu ascultare.
În vremea-aceasta tot ce-i sfânt
Este tratat cu nepăsare
De către cei ce-n lume sunt
Conduși de rău fără-ncetare.
Acum răul e apărat
Parcă mai mult ca niciodată
Iar binele e ignorat
Și e adus la judecată.
Prea mulți răul înfăptuiesc
Și prea puțini aleg ce-i bine
Se-arată ce este firesc
Nu mai e teamă, nici rușine.
Acest tablou îngrozitor
Și prea murdar din cale-afară
Cu negrul ce-i pătrunzător
Și albul condamnat să piară,
Îl întâlnești la orice pas
Și îți vorbește cu grăbire
C-așa puțin a mai rămas
Din timpul cel de pregătire,
Că totul va avea sfârșit
Și bunătatea și-ndurarea
Iar cei ce nu s-au pregătit
Avea-vor la final pierzarea.
O judecată-atunci va fi
Când Cel ce este Adevărul
Pe oameni îi va despărți
Și le va fi Judecătorul.
Atuncea va lua sfârșit
Timpul de har și îndurare
Iar cel ce nu va fi găsit
Salvat, căci n-a dorit iertare,
Va rămâne pe veci pierdut
Fără putință de salvare
C-a fost chemat și nu a vrut
Să aibă o răscumpărare.
Atât de mulți vor regreta
Că au trăit în nepăsare
Și n-au dorit a asculta
Chemarea cea mântuitoare,
Chemarea Celui ce-a plătit
Cu sânge sfânt pentru-mpăcare
Să fie omul mântuit
De rău să aibă liberare.
Acum e timp de întrebări
Să ni le punem fiecare:
Oare avem cerești purtări?
Oare trăim în ascultare?
Oare-n a noastre adunări
Se mai găsește armonie
Cu ale cerului cântări
Și cu divina bucurie?
Oare mai vrem a ne smeri
În vremi de binecuvântare?
Mergând spre ceruri zi de zi
Dorim sfințirea noastră oare?
Să nu lăsăm lumea de-acum
În adunare să pătrundă
Mai treji să fim pe sfântul drum
În orice loc și-orice secundă,
Căci mulți se-ndreaptă spre păcat
Conduși de ne-nfrânata fire
Și se-amăgesc cu-adevărat
Crezând că-s în neprihănire.
În gândul lor nimica sfânt
Nu este și nu se arată
Pozează bine dar nu sunt
Vai, cum se duc spre judecată!
O, Doamne fă-ne să vedem
Pericolul când se ivește
Și ne ajută să veghem
Ca să trăim duhovnicește
Și să facem în orice zi
Lucrarea Ta mai drept, mai bine
Să fim pe veci ai Tăi copii
Îndrăgostiți numai de Tine.