Mi-e dor și iată... iarăși vin,
La crucea Ta în închinare,
Mi-e dor Isuse sa vorbim,
Cuvântul Tău mi-e alinare.

Mi-e dor de clipa cea în doi,
Când dragostea se-așterne-ndată,
Să simt fiorii ei cei blânzi,
Miros de floare-nmiresmată.

Mi-e dor de Tine... sunt aici,
Îndreaptă iar a Ta privire,
Spre sufletu-mi adânc dorit,
În orice clipă de iubire.

Mi-e dor de raza dintre nori,
Care îndată îi desparte,
Să urc pe ea... căci nu mai vreau,
Ceva aici să mă împartă.

Mi-e dor să văd ce ai promis,
De Țara sfântă... cea cu soare,
De apele ce n-or seca,
Căci Paradisul moarte n-are.

Mi-e dor de Cerul cel senin,
Să odihnesc o veșnicie,
Să plâng Isuse mi-aș dori,
Cu lacrimi vii de bucurie.

Mi-e dor de Tine... iată... vin,
Să te-ntâlnesc iubite Tată,
Aceasta vreme ce-o trăiesc,
S-o dau uitării vreau eu toată.

O cât mi-e dor de cerul Tău,
De-a Ta lumină lucitoare,
Ce luminează drumul meu,
Să nu mă pierd într-o pierzare.
Amin