Nu voi fugi de valul vieții,
Adus de vânt nimicitor,
Iubirea aripi îmi dăduse,
Să pot sa fiu pe mare-n zbor.

Nu voi fugi de-adâncul văii,
Prin el întruna voi cânta,
Căci numai cerul... numai cerul,
Și-n vale stă în fața mea.

Nu voi fugi de-amăraciune,
Mă îndulcesc cu harul Său,
Orice-ar veni... pe-oriunde-aș trece,
Cu El o clipă nu mi-e greu.

E Dumnezeul mântuirii,
El viața pentru noi și-a dat,
El ne-a iubit fără măsură,
Și azi... căci este neschimbat.

Nu voi fugi de ploi... cuptoare,
Căci vreau asemănarea Sa,
La capăt vreau să îmi deschidă,
În Țara sfântă a intra.

Să văd un răsărit de soare,
Care va fi fără apus,
Să stau la pieptul Său întruna,
O veșnicie cu Isus.

Nu voi fugi de încercare,
În ea pe Domnu-la voi vedea,
Puterea Lui e-atât de mare,
El poate munții a-i muta.

El poate apele desparte,
Nu voi fugi de groaza lor,
Pe ele merg cu El de mână,
Cu El de mână... e ușor.
Amin