Dacă vrei ca să zidești
La cetatea cea eternă,
Grijă mare cum pornești
Înspre slăvile cerești,
Fără gânduri pământești
Din viața ta modernă.
Pizmă, ură și mândrie,
Ochiul rău și răutate,
Tot ce lumea te îmbie
La pachet cu invidie
Și-alte câte-ar fi să fie
Le respinge, dragă frate.
Frica să nu ne doboare
Câte-ar fi probleme mari.
Nu pot fi în lumea mare
Curse mai apăsătoare
Să ne țină în strânsoare
De suntem prin Duhul tari.
Lumea asta-i amăgită,
Zice că totu-i materie.
Despre duh n-o să admită,
Despre suflet o să mintă,
Că păcatu-i înveșmântă.
Zic că nimenea nu-nvie.
Și medicina are falsitate:
Spune că corpu-i atacat
De factori din vecinătate
Ce-i aduc boli, îl duc la moarte.
Nu vede nici o necesitate
Ca omul să scape de păcat.
Ne-au creat un dușman fals
La care spun că au soluții,
C-ar avea ceva în plus,
C-ar putea să fie smuls
Prin știință, prin impuls:
Bani mulți, cum știm cu toții.
Minciună, nu-i adevărat.
Uitați-vă în jur și veți vedea
Moartea a intrat prin păcat.
Boli mortale-s de necontrolat.
Pe tot pământu-n lung și-n lat:
Nu-s speranțe c-or scădea.
Cancerul se-ntinde alarmant:
Mai mulți bani la sistem.
Și asta se dorește constant:
Să dea bani omul ignorant.
Și oamenii dau neîncetat.
De moarte cei mulți se tem.
Dumnezeu ne dă imunitate
Să trăim frumos și-n curăție.
El ne izbăvește de păcate.
Chiar de suferim în parte
Nu ne îngrozim de moarte,
Ea e calea spre împărăție.
Nădejdea noastră este sus,
Nu-n ajutorul omenesc.
Noi ne-ncredem în Isus
Va fi cu noi, așa ne-a spus.
Grea de-ar fi crucea de dus,
Ne va-ntări prin har ceresc.
Nu există dușmani în lume
În afară de satan tiranul.
Dezbinarea se face anume
De către cei ce vor s-adune
Cât mai multe bogății și nume,
Chiar de-ar suferi tot neamul.
Doamne-mbracă-ne-n iubire
Și ne scapă Tu de frică
Să-Ți slujim cu mulțumire
Mai presus de tot ce-i fire,
Să nu cădem în amăgire.
Toți să fim în turma mică.
Amin.
(Luni, 23 septembrie 2019)