De multe ori am auzit Isuse-a Ta chemare
și-Ți promiteam, - dar mai era în mine-o-ngrijorare...
Tu mă priveai îndurerat văzând ce mă reține,
de vulpi și păsări mi-ai vorbit
- și n-am mers după Tine...

Odată iar voiam să-Ți iau cărarea Ta frumoasă,
dar tatăl meu mă reținea - era bătrân, acasă,
Tu m-ai privit îndurerat, vedeai ce greu îmi vine,
de morți ce-ngroapă morți mi-ai spus
- și n-am mers după Tine.

Și iar Isuse, m-ai chemat, dar dragostea lăsată
nu m-am răbdat să nu mă-ntorc s-o mai revăd o dată...
Tu m-ai privit îndurerat, vedeai ce foc e-n mine
de plug și urmă mi-ai vorbit
- și tot n-am mers cu Tine.

Azi Scump Isuse, nu mai vreau de nimeni să țin seamă,
nici casă, nici părinți, nici soț, nimic nu mai am, -
- ia-mă!
Știu că doar când nimica nu-i napoi să mă rețină
atunci pot spune: vin, Isus!
Și Tu-mi poți spune: vină!