Celui Nevăzut – și Este,
Celui ce-i văzut – și Nu e,
Celui peste care toate
Să le stăpânească poate,
Chiar de coboară ori suie
Lui ce n-are cetățuie.

Celui nicăieri în lume,
Celui și-ntr-un fir de păr,
Celui Una-n felurime
Prin care totul se ține,
Toată slava-n adevăr
Celui mai slăvit Luceafăr!

Dar – la fel în mii de inimi,
Foc – la fel în mii de sori,
Stâlp – la fel în tot ce mișcă,
Sateliți se-nvârt ca o morișcă,
Frumuseți – la fel de-amurg și zori
Și parfum ca-n mii de flori.

Tu deschizi și Tu-nchizi ochii
Tu-nnorezi și Tu-nsenini...
Slavă Ție în hotare,
Dumnezeul nostru mare
Care cerul ne-nsenini
De-nnoptări și de lumini.

Cel și mai aprins ca sorii,
Cel în tot ce-i mai ascuns,
Cel ce ține Universul
Și i-a programat tot mersul,
Cel în toate îndeajuns
Dumnezeul nepătruns.

Cel Nemuritor, Cel Unic,
Cel Puternic, Cel căutat,
Cel ce Singur e-Adevărul,
Cel ce a întins și cerul
În veci fii binecuvântat,
Mult lăudat și onorat!
Amin.
(Sâmbătă, 11 iulie 2020)