Pe cine o să ai aproape când mâine o să plângi din greu,
când astăzi tânăr și puternic te-mpotrivești lui Dumnezeu...
Pe cine o să ai în moarte, când gol vei tremura-ngrozit,
tu, cel ce pe Hristos cu ură L-ai torturat și prigonit?

Pe cine ai să chemi în starea când vei fi părăsit de toți
și va fi tot mai gros și rece noroiu-n care ai să-noți,
când va fi tot mai greu și negru adâncu-n care-ai să cobori
și n-ai să poți nici sta, nici merge,
nici să trăiești - și nici să mori...

Să știi că vine ziua asta! ...
Poți azi să râzi și să lovești,
poți face orice vrei, - ea vine și n-ai să poți s-o ocolești,
și n-o să ai atunci pe nimeni, - vor trece toți disprețuind...
Așa vei fi lăsat în moarte, c-așa ți-ai pregătit trăind.

Și-așa vei merge-n iadul unde ți-așteaptă sufletul Satan,
tot mai afund să ți-l împingă în roșul focului ocean,
- poți râde-acum de toate-acestea, poți s-ameninți nesocotit,
dar vine ziua ta, fii sigur, cum și la alții le-a venit.

Mai bine-ntoarce-te acuma când încă poți s-o rupi grăbit
cu-acest nevrednic fel de viață la focul veșnic pregătit
și prăbușindu-te spre Domnul, cerșește-I mila chiar acum...
e poate ultima chemare 'nainte de-al Gheenei scrum!