Hai să spunem c-azi Isus
Ar veni întâia oară
Copilaș trimis de Sus
Pentru oameni ca să moară.

Fără nici o îndoială
Mulți ar spune într-un glas:
- Lasă grajdul, ieslea goală!
Fă în casa mea popas!

Multe-avem de oferit
Mult confort, multă spoială,
De trăiam când a venit,
Îl primeam cu-aceeași fală?

Dar acum să presupunem,
Doar, așa, la nimereală,
Că peste o săptămână
Va veni a doua oară!

Avem timp doar șapte zile
Să ne pregătim temeinic:
Care-ar fi oare comorile
Lepădate-n întuneric?

De-am avea doar șapte zile
Șapte zile de sfințire,
Am închide toate ușile
Ce deschis-am pentru fire!

Firea noastră păcătoasă
Ce ne-a-mpodobit ființa
Ar ști toți s-o răstignească
Și s-aleagă pocăința.

Care cufăr cu comori
Este-acela de valoare?
Sigur că am ști atunci
Când vom sta-n întâmpinare!

E valoare pocăința,
Și credința-i o valoare,
Dar o viață nesfințită
Va putea sta în picioare?

Nu. Valorile din lume
Și slăvirile sub soare,
Trăind omenești cutume
Nu te face de valoare.

Tot ce faci în imitarea
De pierdute generații
Nu te duce pe cărarea
Lui Hristos,
Ci în rând cu condamnații.

Însă pân' la revenirea
Lui Isus în lumea noastră
Pot fi clipe, deci trezirea!
Azi e ziua mântuirii!
Lasă tot bagajul firii.
Tu privește doar la Domnul
Care vine dinspre zarea cea albastră!
Amin.