1. Mergând pe drumul vieții mele,
Eu Doamne mult te-am părăsit.
Neștiind ca Tu ești iubirea,
Care în locul meu pe cruce S-a jertfit.

2. Nu am întins mâna milosteniei,
Omului căzut de lângă mine.
Deși ai vrut să mă îmbrac cu haina dragostei,
Eu te-am ignorat și m-am uitat doar la mine.

3. Nici nu am spus o vorbă bună,
O încurajare în necazul cuiva.
Nici sa fiu o pildă, nu nicicum,
Căci nu doream legătura, cu sfânta carte, Biblia.

4. Sa fiu văzut cu Tine?
În credință ancorat?
O mare rușine pentru mine,
Ci mai de grabă, te-am uitat.

5. Te-am dat in mâna omului,
În cel mai rece chin.
Scuipat la râd de toți ai fost,
Iar de băut ți-am dat venin.

6. Am tras la sorț cu lumea rea,
Pentru cămașa Ta, eu m-am luptat.
Nu pentru Tine, de a te avea,
Căci pentru Baraba eu am optat.

7. Nici să mă rog nu am dorit,
Căci nu știam să leg cuvinte.
Dar doamne, Tu totuși mi-ai vorbit,
Cu vocea-ți blândă, Tată, bunul meu părinte.

8. M-ai ales pentru Tine, pentru Cer,
Un destin mi-ai dăruit.
Un loc cu tine sus in cer,
Și transformare, inimi mele ai poruncit.

9. M-ai luat de mâna mea cea rece,
M-ai învelit în bunătatea Ta.
Ai rostit cu îndurare,
Toată binecuvântarea Ta.

10. Un țel, un dor și o speranță,
După Tine o Domnul meu.
Tânjește inima mea toată,
Căci vreau mereu sa îmi aduc aminte,
De cea ce ai dăruit, sufletului meu.