Te-ștept la umbra cea de seară,
Să mă atingă glasul Tău,
Cel plin de-o vie primăvară,
Să pot ca să învii și eu.
Te-aștept ca roua dimineața,
Să mă înalți în nevăzut,
Să mă topesc la piept fierbinte,
Ca fulgul cel de nea căzut.
Te-aștept ca cerbul la izvoare,
Vreau să m-adăp din tot ce ai,
Să nu mă stingă vântul care,
Vrea să usuce și-al meu grai.
Te-aștept ca luna răsăritul,
Pe brațul Tău să fiu doresc,
Locașul meu să fie cerul,
Până-n apus să odihnesc.
Te-aștept ca floarea în pustie,
Cu har divin să mă stropești,
Să înfloresc doar pentru Tine,
Plăcere-n mine să găsești.
Mireasma mea ca să ajungă,
Pana la tronul Tău înalt,
Să-ncoronezi a mea ființă,
Cu pietre scumpe de smarald.
Te-aștept să vii cât mai în grabă,
Privirea Ta s-o întâlnesc,
Ce minunată va fi clipa,
Când vei veni Păstor ceresc.
Te-aștept mereu ca prima oară,
Când focul dragostei ardea,
Nimic nu poate să îl stingă,
Aprins e de iubirea Ta.
Amin