Revarsă-ți iubirea Isuse iubit,
Ca zorii de zi să se-arate,
În fața acelor ce luptă mereu,
Ei sunt ai Tăi fii... iar Tu Tată.

Îndreaptă-le fața spre-un cer albăstrui,
Nădejde să aibă pe cale,
Să nu dea uitării ce Tu le-ai făcut,
Prin vânt, prin furtună, prin vale.

Revarsă-ți azi mila ce Tu doar o ai,
Să-ți vadă ologii puterea,
Să stea în picioare străjerii mereu,
Să vadă cu toți învierea.

Să stea sub privirea ce Tu doar o ai,
Spre ei îndreptată întruna,
Să nu aibă teamă de seara-n apus,
Atunci când pe ceruri pui luna.

Revarsă-ți puterea să poată păși,
Acei obosiți ce-s pe cale,
Acei ce aici doar alearga mereu,
Chiar dacă ei cântă de jale.

Fiorul iubirii s-aline adânc,
Doar inimi ce bat pentru Tine,
Să nu lași să fie atrase Isus,
De gura ce-i printre ruine.

Revarsă-ți din zorii de sus ce-i aduci,
Mereu doar a Ta bunătate,
Să nu se înalțe vre-un zid ce ar vrea,
Să duc-al Tău rod mai departe.

Departe de malul la care-i aștepți,
Departe de har... de iubire,
Dărâmă hotarul ce stă neclintit,
Să vadă a Ta strălucire.
Amin