Preaiubiților, acum suntem copii ai lui Dumnezeu și ce vom fi nu s-a arătat încă.
Dar știm că atunci când se va arăta El, vom fi ca El, pentru că Îl vom vedea așa cum este.
1 Ioan 3:2

Trăind în casă ca un rob,
nu mi-am permis nimic ce bucurie să-mi aducă;
n-am folosit Numele Tatălui deloc,
orice cuvânt I l-am considerat poruncă.

Vițelul îngrășat n-aș fi primit,
pentru prieteni, nici ied oarecare;
când așa mult rămâne de muncit,
nu este loc de sărbătoare.

Însă, risipitorul când e-mbrățișat,
când bucuria izbucnește-n cântec,
când tot ce-i lege e uitat
și dragostea doar curge și tot curge...

Atunci mă doare că n-am acceptat
atâția ani să mă văd fiu în casă.
Să înțeleg că tot ce Tata a câștigat,
pe fratele meu și pe mine, ne înalță.

O, Tată bun, Stăpân atotputernic,
cu bucurie port acum Numele Tău.
Chiar dacă nu aș fi fost vrednic,
Tu m-ai iubit, să Te iubesc și eu!