Tu m-ai făcut pentru puțină vreme
Și mă întreb ades de ce trăiesc?
Care mi-e rostul vieții-n astă lume
Și pentru ce aici mă pregătesc?
Puțină vreme am și ea se trece,
Un abur ridicându-se spre cer,
Un lat de palmă, prunc și bătrânețe,
Dar ce urmează oare, dacă pier?
Am fost creat din lut, prin modelare
Și încă mai cioplești și mai frămânți,
N-am înțeles că trec prin încercare,
Ca să mă-ntorc pe calea celor sfinți!
Sunt vremuri rele Tată, fie-Ți milă
De cei ce nu cunosc lucrarea Ta,
În lumea pervertită și ostilă
Tu ai trimis pe Domnul, Yeshua!
Ai mai lăsat Scriptura și Cuvântul,
Duhul cel Sfânt ca bun Îndrumător,
Cu cât mă strânge-n pumnul său pământul,
Cu-atât mă-ncred mai mult în Creator!
Isuse scump, Iubire întrupată,
Ești fiu de om și Fiu de Dumnezeu,
Mi-e chipul trist și fața-nlăcrimată,
Când știu că ai murit în locul meu!
Nu am avere ca să-Ți dau răsplată,
Deși Tu nu vrei jertfe pe altar,
Atât pot ca să-Ți dau, viața-mi toată,
Și-ngenunchez la cruce, la Calvar!
De când mi-ai spus duios de mântuire,
De harul ce-am primit, de El Shaddai,
Mă înfior când simt așa iubire
Și că nu ceri nimic, doar vrei să dai!
Acuma știu de ce prin văi de plângeri
Adesea trec, ca ochii să-mi ridic
Și văd în jurul meu mulțimi de îngeri,
Când nu mai pot, ei spun: "Mai poți un pic!"
Vreau ca să văd cum se deschide cerul,
Pe porți de aur, marea de cristal,
Să intru, să pășesc, atunci misterul
Vieții-oi înțelege integral.
Nu ca un leu ce sfâșie-am biruință,
Ci ca un Miel ce înjunghiat se lasă,
Iar când slujesc umil și cu credință,
La loc de cinste Tu mă pui la masă!
Te rog să-mi dai încredere deplină,
Să Te urmez în orice-mprejurare,
De-s ochii plânși, să văd a Ta Lumină,
Biruitor, să mă îndrept spre Soare!
11/11/2024, Barcelona- Lucica Boltasu