Am scăpat de-o mare teamă!
Am scăpat de-o mare teamă!
E o Fericire!
Nu ştiam cum ne mai cheamă
De-aşa suferire,
Și, deodată, Viaţa pare
Că-n Alean se schimbă!
NOI făcut-am asta, oare?
Șansa ni se plimbă?
Ne simţim de-acum puternici
Și nu ne mai pasă
Că uităm a fi cucernici,
Știind că din angoasă
Am scăpat cu siguranţă
Doar prin NOI, se ştie!
Ne uităm chiar cu Speranţă
La NOI, cu mândrie,
Crezând că tot NOI făcut-am
Binele să-apară!
Părăsim ce cunoscut-am
Când plângeam pe-afară,
Și ceream în consecinţă
Ajutor la Domnul!
Dânsul Iartă-a noastră Fiinţă,
Dăruind şi Somnul,
Și Blândeţea care-n parte,
Ni se potriveşte!
EL, în modul Său aparte,
Ȋncă ne Iubeşte!
… Și mereu , chiar de departe , iată : Ne zâmbeşte ! Amin !