FRIGUL SE OPREȘTE ÎN POEZIE
Când frigul se lovește de rimele ce-s scrise,
Întrepătrundere-n cuvinte și sentimente zise,
Este magie pură, căci frigul se topește,
În versuri, poezie chiar frigul se încălzește.

Nu vreau fragilitate să am printre cuvinte,
Ci vreau să fiu lumină, vorbesc de cele sfinte,
Când stau să mă gândesc, simt numai nostalgie,
În suflet este loc de pur și de magie.

Când frigul se oprește în mijlocul unei poezii,
Întrerupere găsești, nu-i loc de fantezii,
Citește printre rânduri, căldură întrepătrunsă,
Întotdeauna rima prin versuri e ascunsă.

Și frigul s-a încălzit, magie aduce versul,
Poetul, chiar de-i singur, străpunge universul,
Vorbește din preaplin, lumină și căldură,
Găsești în poezie, fragilitate pură.
Emilia Dinescu