Pasăre măiastră care ne-ai cântat
și la umbra Crucii ne-ai îngenuncheat
ai zburat spre ceruri, ne-ai lăsat orfani
singuri în prigoane și între dușmani.

Multă ni-e durerea fără de hotar
grea e suspinarea plânsului amar
mare-i încercarea care ne-a lovit
pasăre măiastră, părinte iubit.

Lîngă căpătâiul tău, îndurerați
fiii tăi cu lacrimi plâng nemângâiați
fiii tăi pe care i-ai născut de Sus
pentru-mpărăția Domnului Isus.

Pasăre măiastră care ai căzut
pentru mântuirea neamului pierdut
jertfa ta adîncă, chinul tău ascuns
nu le poate nimeni prețui-ndeajuns.

Ți-ai sfârșit lucrarea și te-ai ridicat
la Cerescul nostru Dulce Împărat
noi aici în lume plângem cu amar
și urcăm întregul Domnului Calvar.

Pasăre măiastră noi solia ta
niciodată-n lume nu o vom uita
prin oricâte lupte vom nălța mereu
pentru tine rugă către Dumnezeu.

Pasăre măiastră zboară tot mai sus
pân-acolo-n fața Domnului Isus
spune-I tot ce sufăr copilașii Săi
alungați de lume și de oameni răi.

Spune-I că oricâte piedici ni s-au pus
am urcat calvarul Lui mereu în sus
spune-I lupta noastră, spune-i ce-ndurăm
pentru că pe Domnul vrem să-L ascultăm.

Pasăre măiastră spune-n fața Sa
lacrimile noastre, suferința grea
spune hotărârea că pe lume nu-i
moarte să ne-ntoarcă, de pe drumul Lui.

Și să nalți spre Domnul rugăciunea ta
pururi să ne poarte doar pe calea Sa
după El să mergem până la sfârșit
credincioși ca tine, părinte iubit!

- 12 februarie 1938 -