Un Copil ni S-a născut, o luminoasă Stea,
Nimic nu se aseamănă cu lumina Sa!
Transcende universul, mii de galaxii,
Isus este Lumina – să știți, fiice și fii!
Steaua observată atunci de niște magi,
Vestise clar nașterea, unui Împărat:
Împărat puternic, de Isaia profețit,
În pântecul Fecioarei, prin Duhul zămislit.
Și iată, Copilașul: Om și Dumnezeu! ...
Fiul ceresc S-a-ntrupat, ca să-L cunosc și eu!
Să-L cunoască orice om, ce sincer la El vine,
Și să primească-nțelepciune în legile divine.
Dumnezeu a coborât, pe pământul blestemat,
Ca să aducă libertate celui ce-i legat!
Și a venit Dumnezeu pe pământul cel robit,
Ca să-aducă pacea... celui oropsit!
Coborâse Dumnezeu, ca orbii să vadă...
Și să poată ‘nainta, cel ce șchiopătează!
El venise pe Pământ, ca surzii să audă,
Și cel ce crede, să primească, a Duhului arvună!
Și venise Dumnezeu, ca El să pătimească:
Ca prin El să se-mplinească, legea cerească!
Să moară El în locul nost’, plătind pentru păcat,
Să fie El – Mielul divin, – ca ispășire dat!
A venit Dumnezeu, ca tu să ai viață...
Să îți aducă soare... și o nouă dimineață!
Ca să rupă orice jug, să fii liber de patimi,
Să Îl poți urma pe El, să nu mai urmezi... datini!
A venit Dumnezeu, ca să-Ți dea lumină,
Să nu mai umbli în noroi, să nu umbli în tină! ...
El a venit și S-a jertfit, tocmai pentru tine,
Ca Betleem și Golgota, să-ți fie... făclie!
A coborât Dumnezeu, ca prin El, tu să urci sus,
Căci Calea-Adevărul-Viața, e tocmai El, Isus!