Aruncând a lumii piatră,
Alergând pe-al urii drum,
Aprinzând a urii vatră,
Șezând pe a lumii șatră
Vei ajunge-al urii scrum
Și vei pieri ca un fum.

Ura totdeauna umblă,
Clevetind cu răutate
Și atacă doar din umbră,
Întocmai cum face-o cobră,
Pe acela ce nu poate
Să-l învingă prin dreptate.

Câtă vreme-i ură-n suflet,
N-ai nici creștere, nici spor,
Nici credință n-ai, nici roadă.
Ura cere doar să vadă
Că ura-i nimicirea lor,
A tot ce este roditor.

Cu cât mai multă ură
Alții te-ar înconjura,
Cu atât fie mai aprinsă
Și prin Duhul Sfânt neînvinsă
Către toți iubirea ta
Și Domnul te va binecuvânta.

Fă vrăjmașilor tăi bine:
Blând, tăcut și iubitor.
Că nu-i armă ca iubirea
Care să învingă firea
Și fapta urii tuturor
Ce te-ar frige în cuptor.
Amin.
(Luni, 1 februarie 2021)