Prin merii din livezi,
frumoase
și roșii
merele se coc.
Pentru plecarea cea departe
vin rândunicile-ntr-un loc.

Se duce draga rândunică
ce lângă geam ne-a ciripit
ce trist e totul fără ele
și plopul plânge desfrunzit.

Fă Doamne, cît de bun e mărul,
să-mi fie sufletul meu bun.

Fă Doamne către Țara Sfântă
eu gândurile să-mi adun.

Fă Doamne ca având credință
de Tine să mă-nvrednicesc.

Fă Doamne ca în toamna vieții
să zbor spre cuibul meu ceresc.