1. Cel ce nu stă pe-un scaun mare,
stă mereu pe-un loc frumos.
Cât de rar,
dar cât de vrednic
este-un om cuviincios!
2. Nu-i frumos atunci când omul se fălește cu ce are.
Cum să fie-atunci, când omul se fălește
cu ce n-are?
3. N-aștepta s-auzi un cântec dintr-o gură
de măgar,
nici bun simț de la o brută n-aștepta -
că e-n zadar.
4. Ce știm noi despre alții, e taina noastră grea:
atât de grea, că-ndată vrem ca să scăpăm de ea.
5. Cine mănâncă cu boierii, va primi și oase-n spate.
Fiule, rămâi cu-aceia ce-s la fel cu tine-n toate.
Cu măsura cuviinței totdeauna te socoate!
6. Nici averi, nici nume mare nu îl fac pe om de preț,
ci cuvântul lui și mintea și-ale inimii frumseți.
7. Umple-te pe dinăuntru cu bun simț
și gânduri sfinte.
Omul gol pe dinăuntru este-un orb
și-un fără minte!
8. Prostul e frumos când tace,
înțeleptul, când vorbește.
Însă buna-cuviință azi prea rar se întâlnește.
9. Fiecăruia îi place când e altul ca și el;
bine-i numai când cu Cinstea
vom fi toți de-același fel.
10. Nu umbla-n nechibzuință,
nu du șarpe-n sânul tău,
nu săpa o groapă-n cale,
căci tu poți să cazi mai rău.
11. Pe cei călăuze oarbe, ce tot zic, dar nu mai fac,
nu-i primi de călăuze și nici nu-i urma în veac,
ci primește-l călăuză și-l urmează pe acel
care-n ceea ce te-ndeamnă mai întâi trăiește el.
12. Unde totul merge bine e ușor să sfătuiești;
e mai greu să-ndrepți acolo unde numai răi găsești;
de aceea tu acolo să te duci cu bunul sfat
unde răul nimicește,
unde piere cel curat.