1. Lumea asta este plină, cum e lacul, de broscoi
care fac atâta larmă de-asurzești de tărăboi,
că, și dac-ar fi ascunsă vreo privighetoare-n ea,
n-ar avea curaj să cânte - s-ar retrage și-ar tăcea.

2. Nu-i nimic atât de moale,
sau de aspru,
sau ușor,
sau de-amar,
sau nestatornic
ca părerea tuturor.

3. N-arăta a ta virtute unei vite flecărești -
ea ți-o va călca-n picioare
și-n zadar te mai căiești.

4. De-obicei o faptă este chiar din contra cum se spune:
fapta bună - vorbe rele,
fapta rea - iscoduri bune.

5. Nu nesocoti bârfirea, cât ar fi de mincinoasă:
cât ar fi de necrezută,
ea o urmă rea tot lasă.

6. Șarpele bârfirii mușcă și urechea, ascultând,
și privirile
și gura
și simțirea ta, oricând.
Fugi de vorba rea și roagă gândul sfânt
să-ți pună el
pază limbii,
lacăt gurii -
să n-o spui în nici un fel.

7. Rana de cuțit se-nchide și se vindecă odată -
rana unei vorbe rele nu se-nchide viața toată;
dacă știi ce usturime poți să faci c-o vorbă rea,
către nimeni, niciodată nu te folosi de ea.

8. Înțeleptul are-n lume urechi mari și limbă mică;
cu auzul mult se-nvață,
dar cu gura mult se strică.
Cel ce n-ar greși-n vorbire ar fi-un om desăvârșit -
dar desăvârșit pe lume Unul doar S-a dovedit.

9. Câinelui să nu-i dai drumul până iepurele sare;
nu vorbi grăbit de nimeni până n-ai o-ncredințare,
nu făgădui nimica până nu știi că vei ține,
altfel, vorba prea grăbită se sfârșește cu rușine.

10. Cine a jignit pe altul prea departe a ajuns -
înțelept e cel ce știe da un liniștit răspuns.

11. Nu spui bun nimic la alții
când nu-i bun nimic în tine;
fiecare vede-n altul numai ceea ce-i în sine.

12. Flecăria-i la oricine faptă rea și vinovată -
cine-o face și-o iubește va cădea sub judecată.

13. Ploaia vorbelor e bună numai dacă poate face
să-ncolțească gânduri sfinte
de iubire și de pace.

14. Coțofanelor le place flecăreala săltăreață.
Doamne, câtă-asemănare cu femeia vorbăreață!

15. Cine n-are-o sculă bună
nu va face-un lucru bun.
Nici Hristos nu-Și face lucrul
cu-un flecar și cu-un nebun!
Ci, cum meșterul își face mai întâi unealta bună,
astfel și Cel Bun, pe-acela care-I va lucra-mpreună.

16. Dacă vrei să n-ai necazuri,
spune lumii doar ce-i place;
spune oamenilor fleacuri,
și-o să fi cu toți în pace.
Dar, dac-aperi Adevărul și spui vorbe apăsate,
te așteaptă la necazuri,
la dureri
și lacrimi, frate!

17. Mai ales cel ce nu știe se grăbește să răspundă,
și-astfel, tocmai el, nu-și lasă neștiința
să se-ascundă.

18. Cel flecar e-ntotdeauna și un bârfitor urât
orișiunde-l vezi c-apare, fugi de el numaidecât.

19. Cusururile par virtuți
în gura celor pricepuți -
virtuțile par slăbiciuni
în gură la flecari nebuni.

20. Casa-n care doar se cântă
și se bea
și desfrânează,
în curînd ori se aprinde,
ori de-un vânt se ruinează.