Iubire, îngerul meu dulce,
și-nsoțitorul meu de foc,
tu m-ai suit din cruce-n cruce,
și m-ai noit din loc în loc.

Ce tainic mi-ai aprins viața
suindu-mi-o din rai în rai,
și cum de orice dată fața
și numele schimbat l-aveai.

Pe orișicare treaptă nouă,
mi-ai dat un nou și dulce cânt,
pe-aceeași crini, o altă rouă,
pe-același dor, un alt veșmânt.

Privesc la treptele suite,
rămase șir în urma mea,
pe fiecare, stări trăite
și psalmi, înalt cântați pe ea.

Din urmă, una câte una
tăcând cu ochii mă petrec
- ci numai tu-mi rămâi întruna
același soț pe unde trec.

O, înger fericit, păstrează
cu mine-n Locul cel preasfânt,
pe fiecare dulce rază
prin care mi-ai lucit un cânt.