Primește-mi sufletul Isuse,
pe sfântu-Ți umăr să se culce,
acolo-i paza mea cea tare,
acolo-i pacea mea cea dulce.

Și ține-mă să nu mă smulgă
de-acolo nimeni niciodată,
c-atunci odihna mea e sfântă
și munca binecuvîntată.

De-acolo să mă rog fierbinte,
pentru iubirea mea de Tine
și pentru cei iubiți pe care
i-ai pus în inimă la mine.

Acolo să-mi revărs curate
și limpezi lacrimile mele,
și-n ceasul păcii-nsingurate
să simt cum mă săruți pe ele.

Acolo cele mai frumoase,
să-Ți dau eu roadele aduse,
și să-Ți șoptesc ale iubirii
cuvinte nimănui mai spuse.

Și-n cel din urmă ceas al Serii,
s-adorm cu-a dragostei suspine,
ca-n primul Ceas al Învierii
așa să mă trezesc cu Tine!