Cum să tac Isuse, când atâția răi
vin să-Ți prade casa, dezbinând pe-ai Tăi,
Îți sucesc Cuvântul, câte rele fac,
- și-atunci cum Isuse, eu să pot să tac?

Cum să tac Isuse, când Lucrarea Ta
ei o-mpart și-o strică și-o dezbină-așa,
fapta lor o spurcă, dinții lor o frâng,
vorba lor o-nșeală - cum eu să nu plâng?

Cum să stau eu Doamne, și să tac să-i las,
când atâta prăpăd lasă pas cu pas,
tulburări și lupte, morți ce pier pe veac
- scoală și Tu Doamne, vezi și Tu ce fac!

Bunuri pentru care s-a dat preț divin,
ei în praf le-aruncă cu viclean venin,
și satan i-ajută și cei proști îi cred,
și martirii strigă, - și eu cum să șed?

Scoală și Tu Doamne, nu mai sta așa,
e de-ajuns cât prăpăd au putut lăsa,
nu-i lăsa să prade chiar tot ce-ai avut
- dă-le-odată plata, după ce-au făcut!