Și-i iarăși cerul tânăr,
și pe pământ e mai
și dragostea-nflorește
și lumea-i numai rai.

Miroase-a mir lumina
în orișice-nserat,
și-i ceasul rugăciunii
sărut înlăcrimat.

Și-i șoaptă caldă taina
cereștii-mpărtășiri
și buzele iubirii
rămân pe trandafiri.

Și mii de zări albastre
se-adună-n ochii dragi
și aerul minunii
e tot ce-n suflet tragi.

Și-ntinderile toate
sunt un feeric cânt
și-i numa-mbrățișare
de ceruri cu pământ.

Slăvită fii Iubire
din care toate vin,
fă sufletele toate
un singur sfânt suspin.