Și morții mor
dar moartea lor
e-o moarte-nfricoșată
căci în păcat
cel îngropat
nu scapă niciodată.

Cel ce-a murit
nemântuit
pe veci de veci dispare
în veșnic loc
la veșnic foc
cu veșnică uitare.

Și nimănui
de starea lui
nu-i pasă pe vecie
acolo-n veci
în flăcări reci
uitat să se sfâșie.

Atunci va ști
ce-amar va fi
vrăjmaș al ascultării
dar plânsu-amar
va fi-n zadar
sub lespedea uitării.

O, cât mai poți
acum să-ți scoți
din moarte viitorul
vin-azi să-ți dea
Iertarea Sa
Isus Mântuitorul!