Nu ți-a rămas nimic din toată
învățătura câtă-ai strâns
de n-ai aflat - uimit - odată
ce-nțelepciune-i într-un plâns
poți să cunoști tot Universul
și-n ce-i văzut și-n ce-i ascuns
nimic nu știi - când pân-la miezul
vieții însăși, n-ai pătruns.
Fără Hristos, fără Hristos
nici un folos, - nici un folos
numai în El, numai în El
viața are-un veșnic Țel.
Nimic din tot nu-ți va rămâne
nici azi - nici cât te tot frămânți
poți face orișicâte planuri
curând zdrobit ți le-nmormânți
poți să străbați până la stele
sau tot adâncul să-l străpungi
nimic nu știi, - când pân-la miezul
vieții însăși - nu ajungi.
Și poți și-n viitor cuprinde
cât e din Nord și până-n Sud
poți să dezlegi atâtea taine
câte se văd ori se aud
chiar să le afli toate-toate
curând vei plânge dureros
de n-ai știut să afli Miezul
vieții însăși - pe Hristos!