Iată semnele venirii, pe pământ s-au arătat,
Fiul Omului la ușă, bate El neîncetat,
Este azi atât de-aproape, se aude după zări,
Trâmbița care răsună, trece peste munți și mări.

Mulți Hristoși azi se arată, să înșele ce ar vrea,
Se aude de războaie, ce vestite-au fost cândva,
Se-nspăimântă-ntreg pământul, însă tot ce-i auzit,
E-mplinirea ce aduce, mai în grabă un sfârșit.

Neamuri multe se răscoală, pe alocuri pe pământ,
Este ciumă și cutremur, oameni ce de foame plâng,
Însă toate-aceste lucruri, sunt azi doar un început,
De durere și prigoană, cum și Domnu-a cunoscut.

Omorâți sunt credincioșii, chinuiți sunt și urâți,
Se vând între ei pe-o linte, nu sunt una... nu-s uniți,
Mulți proroci azi se ridică, mincinoși... cum se vestea,
Care au numai o țintă, trupul sfânt a-l dezbina.

Lepădarea de credință, e văzută în popor,
Dragostea azi se răcește, mulți se rătăcesc... cobor,
Doar creștinul care-n luptă, va răbda pân-la sfârșit,
Va primi cununa vieții, va fi robul mântuit.

Doar acel care cunoaște, gustu-amar de suferinți,
Va cina în cer la masă, cu Isus și cu cei sfinți,
Trambita răsunătoare, când din cer va răsuna,
Când pe nor se va întoarce, rodul pentru-a secera.

Când e ziua revenirii, nimenea nu poate ști,
Numai Tatăl știe clipa, toate când se vor sfârși,
Însă ne vorbesc azi vremuri, ce aici noi le trăim,
Nu mai este mult... El vine, haideți să ne pregătim.

Să fim gata-n zori de ziuă, și în strajă cea din nopți,
Căci El vine... . iată vine, cum în noapte vine-un hoț,
Să fim fericiții care, ne vom înalța cu El,
Cu al nostru Mire care, e Isus... Emanuel.
Amin